Orasul Busteni

Pentru cei mai multi dintre noi, si recunosc aici ca si pentru mine pana sa citesc un articol interesant, orasul Busteni nu reprezinta decat o destinatie de vacanta. Un loc unde putem sa mergem in weekend cu prietenii, sa inchirieim niste camere la pensiune si sa tragem niste gratare si niste betii. Cu alte cuvinte sa ne simtim bine. E relativ aproape de Bucuresti, nu faci mult nici cu masina si nici cu trenul. Sunt cateva cluburi de noapte asa ca te poti distra si asa. Poti sa te duci la Cascada Urlatoarea, un drum lejer ca sa iti fie cu adevarat pofta de ceafa de porc pregatita la pranz, sau la Gura Diham. Aceste doua trasee sunt adevarate bulevarde. Dar ceaa ce nu stim este ce este cu adevarat orasul Busteni. Nu stim de frumusetile sale ascunse. Nu stim ce a fost inainte. Nu stim ce ar putea fi. Deocamdata este o destinatie tipica de vacanta pentru bucuresteni.

In primul si in primul rand: orasul Busteni este un oras nemtesc. Sau mai bine spus a fost construit in stil nemtesc. Doi frati germani din Rasnov, fratii Schiel au intemeiat aici o fabrica de hartie. Povestea spune ca "cei doi cautau locul unde sa-si plaseze o fabrica de hartie. Cazuse o zapada mare in acea zi si vizitiul oprise trasura sa adape caii. Privind muntele si padurea, cei doi frati trasera adanc aer in piept si observara ca, in ciuda gerului cumplit, apa Prahovei nu era inghetata. Discutand cu localnicii, aflara ca locul e ferit de viscole si ca din munte izvorasc alte doua ape (Jepii si Urlatoarea), numai bune sa aduca bustenii la vale. Clima, vaile, padurea si gara din apropiere i-au decis sa intrerupa cautarile. Fabrica de hartie trebuia construita aici." Fabrica de hartie a dus la dezvoltarea orasului. Cei doi frati au construit din fonduri proprii o scoala si un cinematograf, ceea ce era un lucru extraordinar in acele timpuri. Acelasi articol pe care l-am citit spune ca "Fara nemti si fara fabrica lor de hartie, Busteniul ar fi ramas pana astazi o simpla gara de tranzit. Totul apartine fratilor Schiel: zecile de case facute pentru muncitori, caminul de copii, cinematograful, un restaurant si o moara. Soselele si conducta de apa, tot atunci au fost construite. Funicularul, care aducea lemne dinspre Bolboci si Bratei, era cel mai lung din estul Europei. Dupa razboi, comunistii l-au lasat in paragina. Nimeni nu stie de ce. Doar cativa stalpi mancati de rugina rezista indaratnici si astazi. Stau infipti trainic in pamant, prinsi in suruburi cat pumnul de groase. Oamenii care au demolat funicularul prin anii "50 isi amintesc ca rupeau 12 panze de bonfaier pana sa taie cablul. Lucru nemtesc. Lucru facut sa dureze o vesnicie." Lucru nemtesc care se intalneste cu prostia romaneasca: hai ma sa distrugem funicularul, sa distrugem tot. Noi romanii am fost asa dintotdeauna. Pe langa clasicul drum catre Cascada Urlatoarea mai este un drum foarte interesant. De la Cascada Urlatoare e un drum, marcat cu triunghi albastru ce duce la Canton Jepi. De acolo ai o priveliste unica asupra vaii Prahovei. Acolo esti deasupra tuturor celor care fac gratare si stau in masini in ambuteiajul de pe DN1. 

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • Twitter
  • RSS

0 Response to "Orasul Busteni"

Trimiteți un comentariu